Pastila de dupa cu Horatiu.

Dragi cititori blajini, pitzipongismul a devenit in sfirsit un sport. Este unul dintre efectele normale ce se puteau intimpla pe Planeta Albastra, dupa amenintarea cu sfirsitul lumii. Sau inainte de ea. Chestia e ca si aici am ramas in urma, trendurile pe pietele de profil dindu-ne inca lectii. De rafinament. Dovada o aveti mai jos. Direct din Spania. Click pe ea.

PS. Pun pariu ca nu v-ati gindit inainte. Degeaba acum, porumbelul v-a iesit..

Un radio, prin definitie, tine doar de auditiv. Adica de modul in care “aceea care ne gâghilă urechile într-un mod plăcut”. Deci fara culori, doar cu nuante melodice. Citind anuntul asta, ma gindesc ca angajatorii postului (in speta Exarhu) s-au gindit ca bunul gust in materie muzicala trebuie sa isi aiba replica si in sfera vizualului. Pentru o ureche muzicala buna, posesoara ei trebuie sa aiba si forma urechii placuta privirii. Si CV. “Scrisoare lunga de intentie”, adica ai grija sa nu te impiedici si sa nu faci o entorsa la picioarele astea lungi si frumoase,  foto personal (sa vad si eu cum te-ai putea uita la mine), eventual si cu rudele apropiate (heheh, daca nu imi poti trimite baga profilul de pe HaiCinci).

Concluzia e doar una: Tarzan vrea sa se insoare. Sau Exarhu sa socializeze.

PS. Si de unde pina unde cu numele astea de ghetou de Paris, gen Clandestino sau Guerilla? Chiar n-aveti bani sa faceti un brainstorming cu bere si vin la Sinaia? Chiar vreti sa mai apara un radio cu numele “Rastafa”  in spatele frontispiciului auditiv al tarii?!?

Azi de dimineata, cind se crapa de 10 si. In tramvai. O cersetoare tinara, cu pielea intinsa pe obrajii rotunzi, cu un copil in brate. “Dati-mi.. etc”, cunosteti textele. O doamna mai in virsta, hirsiita de problemele existentei de mica, putin creola, se ia de respectiva Ghimi. La care cersetoarea coboara la prima. Intre timp, triumfatoare (cred), dar la fel de indignata de acest soi de oameni, continua discutia de una singura, pina cind tanarul de vizavi, un pusti de liceu, incepe sa intre si el in monologul doamnei.
“- Pai lasati, ca astia fac 2 milioane pe zi din asta. E deja meserie.
- Dar sint pensionari cu 6 milioane pe luna. Si mai sint si invalizii, care cit sa ia de la stat..?! E alocatia de 2 milioane..
- Sa va zic ceva.. Eu stau pe la Valea Ialomitei, si e un cersetor acolo in fata la Angst, de luni bune. I-am facut niste poze. Vreo 2-3, in zile diferite. Si cind ma uit la ele, descopar ca o zi e olog de un picior, iar in alta zi de celalalt…”

Vorba lui Malaele: “Bucurestiul, acest oras mocirlos..” in care (as adauga eu) au murit si Miticii..